A trecut noaptea și-n vis
am retrăit acea zi dureroasă,
rătăcit departe de paradis
tristețea mi se părea neasemuit de frumoasă
Chipul acela angelic, surâsul gingaș,
soarele ce răsărea ca o floare din vis
ar fi trebuit să-mi aducă liniștea;
de jur împrejur paradis
Mi-am jurat că n-am să mai iubesc niciodată,
iubirea absolută doare cumplit,
și totuși îngerii m-au înfășurat
încă o dată în răsărit
Corabia mea a naufragiat în furtună
cu toate catargele rupte,
degeaba a încercat din răsputeri sufletul
cu propria-i piere să lupte
Când mai trece câte un cocor
pe cerul de-un albastru marin,
de inimă se încolăcește un dor
și mai mor înc-o dată puțin...
24 septembrie 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu