De dragul unui succes editorial îndoielnic, fosta gimnastă Maria Olaru, dirijată din umbră de indivizi dubioși, pentru care manipularea e a doua natură, lovește fără milă și fără urmă de bun simț tocmai în aceia care au făcut dintr-o copilă , cu o mamă bețivă, fără nicio șansă de a deveni altceva decât proiecția propriei familii, ceea ce este astăzi: o vedetă națională (și nu numai). Resentimentară, fără niciun regret, neținând cont de munca titanică a antrenorilor Bellu și Bitang, care au transformat un cărbune într-o piatră prețioasă dându-i un rost bine definit în lumea asta, îi împroșcă sistematic cu noroi. Marea ei problemă este că, uneori, o mai altoia Octavian Belu, iar Mariana Bitang le mai jignea la antrenamente, când greșeau execuțiile. Probabil, dacă n-ar fi fost acele afronturi, Maria Olaru n-ar fi scris niciodată o carte cu titlul ”Prețul aurului”, ci ar fi cules căpșuni prin Spania sau prin alte părți ale planetei pe unde astăzi este privită ca un star.
Ca să-i întărească spusele mai sare ca proasta din baia comunală o altă vagaboandă, de care n-au auzit nici vecinii, iar făcătorii de imagine, care se află în spatele dezvăluirilor senzaționale, provoacă societatea la discuții publice despre moralitatea metodelor folosite de antrenori. De fapt, ca să nu existe niciun dubiu, ei sunt cei mai medaliați creatori de legende din istoria gimnasticii. Chiar dacă este adevărat ce afirmă Maria, prețul aurului care i-a atârnat de gât e mic în raport cu ceea ce a devenit ea după ce l-a dobândit. Nimic nu se face fără sacrificiu. Absolut nimic. Și dacă nu ar fi existat acești oameni de excepție, care și-au petrecut viața prin camere de internat, ca niște pustnici, devotați gloriei sportului românesc, deși ar fi putut să aibă mapamondul la picioare, probabil că multe dintre vedetele de astăzi n-ar fi trecut de stadiul de comediante la bâlci.
Dar, la români, recunoștința e floare rară. Nu înțeleg ce a împiedicat-o pe Maria Olaru să părăsească sala de gimnastică atunci când a fost jignită! Să fie faptul că fără antrenorii ei n-ar mai fi reprezentat nimic? Că s-ar fi întors la o familie care nu-i oferea decât perspectiva alcoolului? Dacă ar fi sinceră, ar recunoaște că viața ei este frumoasă numai pentru că destinul i s-a intersectat cu antrenorii pe care astăzi îi ponegrește cu atâta dispreț.
Nu, dragii mei, metodele marilor antrenori n-au fost greșite, greșită este atitudinea de astăzi a acestei fete, care, de dragul unui presupus succes editorial, s-a lăsat manipulată de niște șmecheri fără scrupule ce pozează în monumente de moralitate, dar care își altoiesc în aceiași măsură și copiii, și amantele. Sacrificiile făcute de toți marii sportivi ai lumii sunt mici în raport cu răsplata finală. cu bucuria adusă unei întregi națiuni.
Nimeni nu e perfect. Nici legendele gimnasticii românești nu fac excepție. Dar a pune în balanță unele scăpări, absolut omenești, care n-au însemnat nici 1% din timpul petrecut împreună, ca într-o familie, cu bune și rele, cu comportamentul părintesc din restul timpului, denotă o mare lipsă de caracter. Ceea ce Maria Olaru dovedește că posedă și nu are cu ce suplini. În schimb, are rentă viageră, e cineva, pentru că, din dorința de a face din ea o mare campioană, creatorii de staruri și-au ieșit câteodată din fire. Vorba unui președinte român, la fel de lipsit de caracter: să-ți fie rușine, Maria Olaru!
Cât despre aceia care sapă temeinic la groapa gimnasticii românești, n-are rost să vorbim. Sunt niște jeguri absolute care atunci când România era regina gimnasticii mondiale se umflau în pene și dădeau titluri de o șchioapă prin gazetele hrănite (și) cu bani murdari, ridicându-i la cer exact pe aceia pe care astăzi îi mușcă de sistemul de operare. Ați devenit cu toții mari moraliști, dar nu sunteți decât niște bieți onaniști, exmatriculați de la școala de corecție a vieții pentru că vă pupați singuri în MS DOS, ca maimuța. Asta numai după ce marele cimpanzeu a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare.
Știți care este esența problemei? Octavian Belu a transformat nimicul în aur, iar Maria Olaru se străduiește să redevină nimic.
editorial ARENA BUZOIANĂ
4 iunie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu