joi, 6 aprilie 2017

Ce bine că n-ai căzut din poezie în realitate

Te-am iubit cu toată lumina, cu toate spaimele,
Te-am iubit sfâșiindu-mi sufletul, hainele,
Te-am iubit cu toate iernile, cu aurora boreală-n colții de fiară,
Te-am iubit de parcă n-ai fi fost imaginară.

Ce bine că n-ai căzut din poezie în realitate,
Ar fi fost toate cuvintele bulversate,
Și m-ar fi obligat să trec prin carnea sângerie cu plugul
Până și-ar fi strigat cocorii amurgul...


6 aprilie 2017

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu