Trece roșu ca un mac,
printre firele de iarbă,
gândăcelul evadat
de la Dumnezeu din barbă.
Are-o treabă importantă
pe o floare de cais,
care i-a rămas restantă
de la Dumnezeu din vis.
Totuși, se oprește-o clipă
și pozează pentru triști,
își ridică o aripă
precum fac marii artiști.
Mai comite-o plecăciune
și se înalță în lumină,
că-l pândește-o urâciune
și n-ar vrea să-i fie cină.
Se ascunde-n labirint
printre firele de iarbă,
înmuiate în argint
de la Dumnezeu din barbă.
29 aprilie 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu