M-au întrebat copacii despre tine, ieri,
erau pe-o margine de curcubeu,
călătorea prin mine Dumnezeu,
plouase toată ziua cu tăceri
Nu le-am răspuns nimic, n-aveam
ce să le spun la ora aceea,
ei nu-nțeleg cum e femeia
pe care-n altă viață o iubeam
Și-am mers printre copaci strivind
privirea umbrei mele destrămate,
și păsări călătoare, blestemate,
se întorceau în trupul meu murind
Până la urmă, unul dintre tei,
m-a strâns de mână imprecis,
și a căzut pe sensul interzis
o lacrimă din ochii mei
Și-am scrijelit cu o rindea
pe timpul lor însângerând priveliști,
că după atâtea silnice opreliști
nu am pierdut-o; nu a fost a mea...
15 septembrie 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu