Din ochi se scurge toamna ca un șarpe,
e-aglomerație teribilă în stoluri,
au coborât tăcerile în crovuri
și calcă peste suflet frunze moarte
La știri e un dezastru general,
podgoriile au crăpat de sete,
e timpul ca lumina să se-mbete
și să scufunde regnul mineral
Ne pregătim de rele ce-or să vină
odată cu plecările din vis,
doar fluturii ce nu s-au sinucis
se-ncheie la cămașă cu verbină
Și după acest război fără sfârșit
în care oamenii se-ncuie în copaci,
redevenim, iubita mea, gândaci,
și ne îndreptăm spre minus infinit
23 septembrie 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu