joi, 10 ianuarie 2019

Fericirea iernilor adânci

Fericirea pe care am simțit-o lângă tine
nu va mai fi, zadarnic scormonesc prin ruine

Aripile dinlăuntru țâșniseră afară;
mă copleșise lumina de vară

Fericirea pe care am simțit-o atunci,
inocența florilor albastre crescute pe stânci

nu se compară cu nimic, știi bine;
nimic nu se compară cu tine

Fericirea pe care uneori vom simți-o,
în iernile adânci, ne va ține loc de adio


10 ianuarie 2019 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu