Când lacrimile-mi joacă în privire
alerg prin ploaie, nimeni să nu vadă
un înger ce s-a-ntors din Intifadă,
reconectat cu forța la iubire
Când sângele coboară alte trepte
decât era obișnuit să coloreze,
dau șansă iernii să elibereze
din sine viscole nedrepte
Când prin țesuturi rătăcesc confuzii
și-n vechi ecouri plâng melancolii,
încui cu-n lacăt visele târzii
de curcubeu redecorând iluzii
Când dinspre mine în pământ cobor,
ros de durerea marilor proscriși,
refuz să țin ochii închiși
să nu îmi fie și mai dor...
27 decembrie 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu