luni, 30 decembrie 2019

POATE NU AI SĂ MĂ UIȚI DE TOT

Să nu mă uiți niciodată de tot,
să-ți stau în surâs ca o floare,
în suflet să-ți stau ca un glonț,
pasăre-spin care-ți cântă și moare

Ai putea să mă uiți și-ar fi păcat, 
am navigat pe-o mare furtunoasă,
am zburat prin același cer sângeriu,
ți-am fost mirare, mi-ai fost frumoasă

E imposibil să mă-ntorc din hume,
e mult prea cinic marele complot,
ce-am spus din suflet, altfel nu voi spune,
și poate nu ai să mă uiți de tot

Chiar de nu vei mai vedea vulturu-n zbor,
chiar dacă prin retină nu-ți voi mai trece,
va fi undeva, în suflet, un dor,
ucis de-o lumină incredibil de rece...

30 decembrie 2019

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu