Am vrut să te apăr

Am vrut să te apăr de relele lumii
de gloanțele trase de-un demon hain
de tot ce-au croit prin spitale nebunii
de zbaterea-n sângele albastru-al lunii
de tot ce-o să vină din gândul străin

Am vrut să fii TU pe această planetă
ce-n sine ne îndeasă ca pe arborii triști
să-ți șterg disperarea din viața recentă
cu-n laser adus de-o iluzie lentă
ca-n noaptea finală doar tu să exiști

Am vrut să înveți cum se zboară în zori
când sufletul înflorește în rouă
în tine să te întorci dintre nori
să nu mai rămânem tristeții datori
să ne fie lumină și nouă

Am vrut să fii eu, când mi-era cel mai bine,
să fii TU când nu vrei să fiu eu
să-ți cânte-n surdină orchestre divine
să m-alungi, când ți-e teamă, din tine
să-mi fii, pe pământ, Dumnezeu

Am vrut să te apăr de goluri de aer
de noaptea în care ca o cremene scapăr
de demonul ce se zbate în vaier...
Cu tot infinitul din mine mă-ncaier
dar de tine nu pot să te apăr


5 iulie 2016