Amintiri din viața viitoare

Trec prin suflet păsări călătoare,
vin din viața viitoare înapoi,
cu aripi de ceară modelate-n soare,
le-am purtat simetric amândoi

Tânăra domniță împletea la vise,
nopțile sublime o strângeau în somn,
recitea scrisori cu cerneală scrise,
pe un colț de cer, de un tânăr domn

Din cuvinte rupte sufletului tandru
se înălțau castele cu ferestre-albastre,
inima prin rouă, ca un biet scafandru,
locuia, pe rând, în piepturile noastre

Dar un vânt subțire a pătruns în vară
și a rupt scrisoarea lăcrimândă-n vis,
a căzut din toamnă o plecare amară,  
și-n tăcerea neagră îngerul s-a-nchis

Nu a spart fereastra niciodată glasul
ce plângea-n pustiul spaimelor din tine,
nimeni n-a făcut înspre înger pasul
și-au murit de sete florile senine

Dar pasărea Phoenix și-a găsit cenușa
și în luminare s-a-ntrupat din nou,
în zidul uitării s-a deschis și ușa
ca atunci când umbra era un ecou

Aripile ninse înmuiate-n sare
au fost reaprinse să ne fim eroi,
trec prin suflet iarăși păsări cântătoare,
viața viitoare vine înapoi...


6 noiembrie 2018