E roata vieții plină de sclipici
se-nvârte prin noroaie în neștire
trosnesc metempsihozele din bici
și parcă-i bine uneori aici
chiar dacă nu e rost de nemurire
Sunt târguri cu carpete din Serai
pe care dorm pierdutele lascive
retina-i un fragment de rai
în care nu ai timp să stai
răpus de spaima unor recidive
E-o negură defectă printre gânduri
de parcă ora s-a strivit de roci
te strigă cuiele închise-n scânduri
și ca-n atâtea alte rânduri
se asamblează sufletul cu scoci
Zac înlăuntru razele solare
supuse unui fantomatic test
și printre întomnările amare
cad frunzele pe pietre funerare
și casierul uită să-ți dea rest
Se-nvârte roata vieții ca-n manele
dansează valsuri stinse elefanții
deasupra cerul s-a-ncălțat cu stele
iar cântărețele de un mileniu chele
și-așteaptă în genunchi atlanții
21 noiembrie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu