Vânătoare de fluturi

M-am întors în timp dinadins
pe un inorog evadat din taifun
m-a îmbrățișat universul surprins:
bine-ai venit, negustorule de lumină și fum

Pe unde ai fost de n-a știut nimeni
de tine de când nevăzut ai plecat?
Magellan de nisip cu morții tăi tineri
în ce oglindă diformă te-ai înecat?

Am fost prin neant căutând fericirea
păsări m-au purtat în oasele lor
câteodată mă izbea cu o bardă iubirea
doar atunci puteam prin oglindă să zbor

să fiu mirare în ochiul de înger
și cânt unduios destrămat în eter
pluteam ca un vis prin raiul nesincer
albastrul îmi era prizonier

Eram vânătorul enigmatic de fluturi
cu arc de bărbat și pas de copil
tristețea fugise răvășită din gânduri
iar ora era o femeie vernil

Și i-am dat aripi și i-am dat chip
și-n ceasul de aur am uitat-o închisă
până când s-a prefăcut în nisip
și marea a plâns ca o biată proscrisă

Mi-am luat sufletul irosit în spinare
să-l apăr de demonii timpului hoți
prin amintire am plecat la vânătoare
dar fluturii zburaseră toți


17 octombrie 2015