Viața e un film fără happy-end
în care jucăm roluri secundare
deși suntem convinși
că luminile rampei
sunt puse pe noi
Rolul nostru îl joacă altcineva
teama de a fi noi înșine
prejudecățile
falsa impresie
că suntem nemuritori
Nu suntem proprii scenariști
și acceptăm
ca regizori de umbre
ca regizori de umbre
să ne mute de colo colo
ca pe niște marionete
dezarticulate
Dacă am fi noi înșine
am știi că
viața e un film fără happy-end
care rulează în retina timpului
o singură dată
10 octombrie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu