E mult prea târziu

O senzație ciudată în mine se-înnoadă
inima se zbate în piept ca un tigru feroce
se înalță din sânge păsări de pradă
smulg carnea sufletului cu poftă atroce

Se-mprăștie bucăți peste tot, sângerânde
golul din jur colectează cenușă
vin nesfârșite haite de fiare flămânde
vor să pătrundă dincoace de ușă

Se sperie când le izbește lumina
cărată de fluturi cu ochii albaștri
se sparge sub gheața subțire retina
și-n sânge se-ntorc nevăzuți cai măiaștri

Fug nopțile biciuite de stele aprinse
le scapără orele numărate
plâng nevăzute suflete ninse
de plugul tăcerii fără milă arate

Se înalță din sânge alte păsări de pradă
văzduhul răstoarnă peste mine granit
fluturii vin speriați să mă vadă
e mult prea târziu, deja am murit


1 august 2016