Am fost nedrept cu tine de atâtea ori
că ți-aș putea croi din nedreptăți inele
din urna mea, vreodată de cobori,
poți înălța cetăți printre rastele
Nici nu mai știu ce gând mă doare
de câte ori prin timp te văd venind
din țara-n care o nemuritoare
nu m-a simțit decât în vis murind
Și-n toate așteptările funeste
zidit în crugul zilei ca un fur
există o prefață la poveste
și-un chip ce nu se vede de contur
De aceea sunt nedrept și-aproape rece
și-n ochi mi se citesc dureri
doar drumul tău prin mine de va trece
va smulge amintirea din tăceri
Și va-nveli în praf ascuns de stele
toți caii albaștri dezgoliți în zori
și ți-aș putea croi din nedreptăți inele
și te-aș iubi de-un milion de ori
13 august 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu