Nopțile sunt mai lungi și mai reci
Îngerii mă întreabă: de ce pleci?
Rătăcesc ca un glonț prin deșert
Nu pot asfințitul să-l iert
Nu mă oprește nimic. Peste chip
Au trecut furtunile de nisip
Au lăsat dâre cohorte de melci
Se aude ecoul: de ce pleci?
Morile de vânt în apus se deșiră
Le e sete de mine și de spaimă se miră
Se transformă șerpii-n poteci
Demonii mă întreabă: când pleci?
Pe străzile inimii înecate în smoală
Himere descuie camera goală
Amintirea lăcrimează când treci
Ai venit ca iarăși să pleci?
Cocorii-n dezastre demulte s-au dus
Scările s-au topit în apus și s-au scurs
Nopțile sunt mai lungi și mai reci
Și umbra mă-ndeamnă: e timpul să pleci!
23 august 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu