Niciodată nu e prea târziu
să-ți depășești condiția de muritor
să fii pasăre, să fii emoție, să fii răsărit și apus
să fii tot ce ai fost în celelalte vieți
uneori
Niciodată nu e prea târziu
să înțelegi ce se întâmplă
dincolo de ecou
chiar dacă acolo nu ai fost niciodată
Niciodată nu e prea târziu să vezi prin zid
lucruri interzise
minuni
pe care cutume absurde
te împiedică să le privești
cu ochii larg deschiși
Niciodată nu e prea târziu
să-ți învingi spaimele
să fii propriul tău erou
în care se odihnesc caii sălbatici
mânați de destin
în noaptea aceea de neuitat în care ploua
așa de frumos
că ai fi vrut să mori înecat în brațele ei
Niciodată nu e prea târziu
să-ți urmezi visul
să-ți rupi lanțurile de ger
Niciodată nu e prea târziu
să vezi, să auzi, să-ți arunci măștile otrăvite
să fii tu însuți
jumătate om, jumătate înger
Nu mai asculta întunericul...
Niciodată nu e prea târziu
să fii fericit
9 august 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu