Eu v-am ținut de mână când v-a fost mai greu,
să nu vă doară trecerea prin viață,
să nu v-amestecați în minereu,
lumini de rouă surghiunite-n gheață
Și nu mi-a fost deloc ușor
de câte ori m-au ars cu fieru-ncins,
și m-au bătut în cuie să nu zbor,
dar n-am cedat și nici n-am fost învins
Prin noapte ca un glonț m-am dus
spre geana ultimei lumini,
v-am fost și răsărit, dar și apus,
și-am sângerat coroanele de spini
Mari picuri curg în urma mea
pe capetele lașilor din turmă;
din mine vin urmașii ca să bea
și-un înger printre lacrimi de zăpadă scurmă...
3 octombrie 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu