Prin uitare fugind

Plouă cu întuneric, cu tristeți depresive
Celine mă strivește la ”Europa” FM
acum o mie de ani construiam piramide
în tine zideam dar astăzi mă tem

Ai pus munții inimii uriași între noi
și din ei izvorăsc râuri de sânge
au evadat frunzele din copacii-strigoi
și-n calea pașilor strada singură plânge

Suntem la capătul lumii-dispăruți fără urmă
din noi înșine prin uitare fugind
un demon de foc în suflet îmi scurmă
și nu te mai văd prin mine trecând

să te hrănești cu mirări și lumină
păstrate-ntr-un loc interzis
ecoul plecării-n vitrină se-nclină
și plouă cu tine la mine în vis

Dar nu mai ești tu, e doar o oglindă
pe care aș sparge-o să te întorci înapoi
mâna se-ntinde și-ar vrea să te prindă
dar ai pus continente absurde-ntre noi


24 septembrie 2015