Toți doctorii au murit sau au plecat
Să vindece de boli vreo altă țară
Și nu ni se mai face primăvară
Murim ca proștii-n piețe și-i păcat
Nu ne mai știm decât de pe Facebook
De celălalt deloc nu ne mai pasă
Cum a murit o patrie frumoasă?
Ce e cu tine, suflete de cuc?
De unde atâta lașitate?
Poporul ăsta a avut martiri
De la zidirea-n primele iubiri
Nu i-a rămas un dram de demnitate?
Ce tragică penumbră, ce blestem
Te fac să rătăcești azi prin pustie?
Întoarce-te în tine, Românie
Mai repede, că e târziu, mă tem
Și te răpune-o cruntă metastază
Corupția e tragicul verdict
Nu e pe lumea asta vreun edict
Să-mpiedice o fiară ce scanează
Cu pofte ucigașe-n ochi sălbatici
Și nu-ți acordă nimeni nicio șansă
Eternitatea a intrat în transă
Copiii tăi sunt bieți turiști apatici
Toți doctorii de țară au dezertat
Prin piețe-și strigă timpul visătorii
Și ce păcat că-n tâmpla arsă-a zării
Cerul cu îngeri s-a cutremurat
E vremea ca din boala fără leac
Să scoatem la liman istoria hulită
Și ca o pasăre de ger rănită
Să ne întoarcem înapoi în veac
Că-n iarna inimii se-ascunde-o vară
Și patriei să-i redeschidem front
Decât viu-slugă, e mai bine mort
Numai așa se vindecă o țară
10 noiembrie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu