duminică, 10 ianuarie 2016

Câmpul iubirii e la fel de pustiu

În ceasul din mine tu ești ora exactă
și bați la fel de o mie de ani,
nu-ți tremură vocea, nu te sperie timpul,
te încolăcești ca o iederă pe bolovani.

Și nu mi-e teamă câtă vreme îți aud pașii
bătând ritmul inimii ca o floare de colț,
mă prinde vântul în brațe
și mă bate în cerul tău cu un bolț.

Se aude un cântec despre o fată frumoasă
și o trestie gânditoare cu suflet frumos,
iluzia e întâia mea casă
și-mi curgi ca un șarpe prin os.

Eu tac, tu taci, tot universul tace
numai câmpul iubirii e la fel de pustiu
sufletul în felii se desface
și-n golul din mine se face târziu


10 ianuarie 2016

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu