Te caut prin mine și nu te găsesc,
te caut prin aerul vibrând de durere,
se răstoarnă copacii-n aortă, trosnesc,
și corabia noastră se îneacă-n tăcere
Lacătul din noi nu poate fi desfăcut
decât de-o lacrimă de cristal
navigăm pe un râu neștiut, nevăzut,
eu-în amonte, tu-în aval...
Or să ne soarbă absențele carnivore
ne vor ronțăi privirile, oasele,
și-n sufletele noastre omnivore
moartea-și va întinde parastasele
N-o să rămână nimic, nici cenușă,
se va șterge de inimă, gândul,
neantul se-ntinde dincolo de ușă
și-n cioburi de visuri se sfâșie vântul
Se amestecă amintirile-n vaier
iar orele-n clepsidră se topesc,
te caut prin golul din mine, prin aer,
te caut prin sânge, dar nu te găsesc
7 ianuarie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu