luni, 14 martie 2016

Elegie de martie

Un soare dintr-o altă lume se întoarce
și ca un glonț străbate prin ghețar
în suflet amintirea iernii toarce
o să-nfloresc din nou în avatar

Prin sânge or să strige ghioceii
și florile de colț m-așteaptă-n munți
iar tristele confuzii ale ideii
vor dănțui în drogul altor nunți

Încă mi-e frig de tine și de mine
de fluturi și lumină mi-este dor
iubirile supreme-s niște crime
când umbrele valsează în decor

Dar poate va veni din nou din Marte
pe unde-am fost prizonier cândva
corabia ce-n două mări desparte
privirea mea de dezertarea ta

S-atât de multe taine ce-or să-nvie
când va ploua prin amintiri cu flori
dar dintre toate lasă-mi numai mie
pașii târâți prin suflet uneori

Și-o să-mi rescriu întreaga tragedie
de-a fi proscris al veacului trecut
pe undeva prin Cosmos e-o magie
în care te-am iubit ca un recrut

E poate prea devreme să se-ntoarcă
fantoma primăverii din ghețar
în mine a naufragiat aceeași barcă
pe care am murit în avatar


14 martie 2016

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu