La început știam totul despre noi,
apoi, din ce în ce mai puțin,
nu-mi amintesc când am băut pelin,
dacă eram doar eu pe pământ sau eram amândoi
Într-o zi s-a-ntâmplat să coboare
din neant, visul frumos,
și am mers mai departe, pe jos,
pe cărarea încuiată în soare
Se poate! Se poate! mi-a strigat îngerul păzitor
îngrozit de câte văzuse,
o lance în piept îmi căzuse,
și murisem de-nserare și dor
Dar demonul n-a iertat,
unul de altul ne-a strivit,
am crezut că sunt viu, dar, de fapt, am murit,
și din tine în neant am plecat...
8 decembrie 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu