Sunt doar o umbră cu suflet vernil

Tremură dorul de frig, tremură
la poarta sufletului neantul se scutură
Dacă ești tu răspunde când te somez
altfel mi-e frică și dezertez

Se scurge timpul ca un șarpe nedemn
și-mi sparge fereastra ochilor de lemn
Printre obloane de ceață te strig
tremură timpul în mine de frig

Aprinde focul în vechiul cămin
la tine în vis la noapte-am să vin
Să mă primești că sunt ostenit
mă strâng în coperți amintiri de granit

Tremură trupul de-atâta bagaj
marea pierdută a intrat în sevraj
Ia-mă în brațe ca pe-un copil
sunt doar o umbră cu suflet vernil

În legănările tale uită-mă
nu mă lăsa s-adorm, strigă-mă
Poartă-mă-n pântece, sunt efemer
tremură timpul în mine de ger


19 decembrie 2015