Unde e copilăria noastră

Bat colindătorii la fereastră
Și se-aud în mine cântece de ger.
Unde e copilăria noastră?
Unde sunt toți îngerii din cer?

Cine i-a făcut să crească mari,
Să cutreiere întinderile albe
Unde cârduri de copii hoinari
Vin cu plugul și florile dalbe!...

Crește-n mine fiecare vers
Și mă-ntorc prin suflet în trecut,
Doamne, mult mai e de mers!
Prin neantul vieții m-am pierdut...

Lasă-mă să mă întorc un pic
În copilăria mea de chihlimbar,
În rest nu-ți mai cer nimic,
Lasă-mă, mi-e dor de mine iar.

Mâine-i Anul Nou și eu mă învechesc
Și-aș avea nevoie azi de mine,
Vin copiii cu surâs ceresc
Golul inimii să îl aline.

Cântă nelumesc, cu voci de îngeri:
”Ale cui s-aceste înalte case?” 
Și te bucuri și în tine sângeri,
Se topește întunericul din oase,

Că și tu ai colindat prin ger
Și-ai înnobilat câte-o fereastră...
Unde-s, Doamne, îngerii din cer?
Unde e copilăria noastră?...


31 decembrie 2015