Acum că nu mai e nimic de povestit
tu ai putea să uiți cât te-am iubit,
și să mă ierți tu, Doamna mea din vis,
că ușa dintre lumi nu s-a deschis
tu ai putea să uiți cât te-am iubit,
și să mă ierți tu, Doamna mea din vis,
că ușa dintre lumi nu s-a deschis
Pe pragul dintre noi au crescut melcii suri
și-n loc de patimi, depărtări înduri,
culegători de îngeri din cosmos nu mai vin,
ce-a fost să fie mult, a fost de fapt puțin
și-n loc de patimi, depărtări înduri,
culegători de îngeri din cosmos nu mai vin,
ce-a fost să fie mult, a fost de fapt puțin
Nu caut în privire peceți de vinovați,
mi-s martori ultimi macii de spaimă colorați,
și macină în mine o moară rea credința
că eu am fost o umbră, iar tu mi-ai fost ființa
mi-s martori ultimi macii de spaimă colorați,
și macină în mine o moară rea credința
că eu am fost o umbră, iar tu mi-ai fost ființa
Și-acum când nu mai e nimic de povestit
tu ai putea să uiți cât te-am iubit,
și să mă ierți că-n urma ta, în vis
în urma ta, o ușă ai închis
tu ai putea să uiți cât te-am iubit,
și să mă ierți că-n urma ta, în vis
în urma ta, o ușă ai închis
19 aprilie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu