Așază-te lângă mine, iubito. Așază-te cum numai tu știi
Lipește-te, dezmiardă-te, umblă desculță prin casă
Tu morții din mine cu-n surâs îi învii
Lipește-te și pradă dorinței te lasă
Eu am să-ți spun un poem
Pe care nu l-am scris încă
Dar lângă tine, iubito,
Sunt o lumină în noaptea adâncă
Ți-l spun pe loc, numai ție, să fie doar al tău, totdeauna
Să nu ți-l amintești niciodată,
Dar să știi că-i acolo, când te privește luna
Transfigurată
Îți tremură trupul și brațul mi-l strângi
În semn de protest și plăcere
Iar eu te descriu, mă descriu și nu mă opresc
Mi-e teamă, iubito, de prea multă tăcere
Așază-te lângă mine, iubito, cum numai tu știi
Și ascultă cum îmi bate în inimă o bardă
Dar nu știu de ce atât de mult întârzii
Și-mi lași ochii-n zăpadă să ardă
18 aprilie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu