Singur pe țărm

Orizontul e gri-aprins

pescărușii sunt virgule zvârlite pe cer dinadins

Bate o briză rece și-o spaimă prin secundă îmi trece

Mareele aduc caracatițe moarte la mal 

sufletul meu s-a încuiat cu un lacăt în vuietul infernal

Nu-mi mai curge luna albastră prin sânge

marea asta mă cheamă în ea sau mă plânge?

Nici ea nu știe, desigur

de ce nu mă înec dacă sunt așa de singur

Poate pentru că acești pescăruși

țin ascunse cheile mării.Seduși

zboară cu vântul în gheare, plutesc, se-nvârtesc

sunt virgule puse de copii cerului pământesc

Sau, poate, mai știi

ochii mei sunt morți iar caracatițele, vii

În larg, un vapor și-aprinde toate luminile

probabil sunt visele pe care străinele

le-au abandonat într-o noapte de sare

Eu stau singur pe țărm ca un semn de întrebare

2 august 2015