Bate vântul, bate dinspre nord,
frunzele se ghemuiesc în mine întruna,
ultimul copac căzut pe cord
a-ngropat în trunchiul lui minciuna
Tremură de vești necunoscute
verdele din ochii zilei seci
spaimele se scurg pe ultrascurte
bate vântul dinlăuntruri reci
Nicio pasăre nu mai coboară-n vaier,
nălucirile au interzis la zbor,
desenate-s desfrunziri în aer
și mai moare câte un actor
E aceeași toamnă locuindă
pe peronul nopții, în marfar,
din erori de calcul, în oglindă
bate-un vânt de-adio și calvar
5 octombrie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu