Dacă te-ai uita pe fereastra inimii
ai vedea corăbii naufragiate în sânge
păsări rotindu-se mirate
și-un înger de zăpadă
și-un înger de zăpadă
care plânge
Ai mai vedea stalactite albastre
prin umbrele iernii de chihlimbar
visuri spulberate
de ultimul adio vulgar
Dacă ai deschide ochii și ai privi
prin fereastra cerului
dincolo de timpul
măsurat de ore absente
ai vedea paradisul
murind sub roțile dezertărilor lente
Ai mai vedea și un copac
întrebându-se-n freamăt
de ce a căzut luna în mare
iar la celălalt capăt al întrebării
ar fi răspunsuri înfiorătoare
Dacă te-ai uita în oglinda pe care ai spart-o
ca să ieși afară
altfel de cum vroiai să fii
vei călca pe cioburi de suflet
până la sfârșitul lumii și încă o zi
6 octombrie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu