Prin inimă mai vin ninsorile în treacăt
să-și prindă diademele în brazi
miresele de fum se prind de-un capăt
și timpu-l trag spre spaimele de azi
E-un dor suprem în toată hibernarea
tăcerilor de fluturi blestemați
când vine fără veste înserarea
se-ntorc din moarte îngerii drogați
Nu mai e loc de nicio amânare
dezmățul iernii a intrat în munți
și ce păcat că noi, din disperare,
pe pârtia de îngeri am intrat desculți
Aripile de aer ni s-au topit hilar
ca într-o dezertare a timpului frumos
nici nu mai știi ce parte de amar
din tine-a emigrat la mine-n os
Zadarnic vin ninsori din altă eră
prin suflet trec cocorii reci de fier
mi-îngheață pe obraz o lacrimă stingheră
și nu mai am puterea nici mie să te cer
15 februarie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu