Zadarnic mâna de zăpadă prin inimă o întind

Dincolo de minciuni e adevărul. L-am cunoscut.
El și iubirea supremă au fost în mine de la început.

Nimeni nu mi le poate lua chiar dacă din inimă ai fugit.
Păcat că adevărul nu durează mai mult decât
cuvintele care l-au spus. Iar iubirea magică nici atât.

”Tu ești gândul frumos, aerul pe care-l respir,  
emoția ce se scurge prin os, lumina din priviri...”

Atât de puțin durează toate astea. Știu. M-am predat.
Devreme am fost luat prizonier. Dar gardienii mei au evadat
lăsându-mă mai singur în colțul meu de cer.

În suflet rămân tranșeele nopții adânci
prin care curg ape tulburi tăiate de sadice stânci:
frânturi de vise, adevăruri trunchiate, minciuni,
iubiri proscrise, deșertăciuni... Toate în mine se sting,
zadarnic mâna de zăpadă prin inimă o întind.


6 februarie 2016