sâmbătă, 7 martie 2020

Eroare

Am iubit femei infinite
și-am iubit femei ce nu trebuiau iubite
Încă mai cresc cicatricele,
le poartă-n cioc rândunicile

Mai înfloresc în mine călțuneii
amețitori ca ochii femeii;
adormitori, mirositori,
ce păcat c-am rămas muritori!

Ce păcat că n-am înțeles de ce curge
apa tulbure-n sânge!
Am iubit femei nedefinite,
femei de fum ce n-ar fi trebuit iubite

Aud în mine cum se-nchide amurgul
și bate din copite burgul; 
dau mai departe filele de carte,
sunt încă pagini albe înspre moarte

Tristețea-n cioburi se răsfrânge,
se-aude întunericul cum plânge
în trupuri de femei zidite,
femei ce n-ar fi trebuit iubite...

7 martie 2020

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu