Aș vrea ca să te strâng la piept
să uiți de orice altă-mbrățișare,
să curgă-n tine dragostea cea mare
în munții inimii te-aștept
Ecouri să se spargă de fereastră,
să nu se-audă-n jur niciun cuvânt,
să fim noi singurii de pe pământ,
să-mi fii până la capăt floare albastră
Să ne iubim sub cerul absolut,
să ne-învelească-n pătura subțire,
să îmbrățișezi cămașa mea de mire
și poate și mai mult decât atât
Sărută-mă, mi-e sete, vreau să beau
din trupul tău până la capăt,
mi-e sufletul ostracizat sub lacăt
da-n brațe de zăpadă vreau să stau
16 iunie 1992/14 martie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu