Se ascund clipele. Una câte una.
În depărtare îți fluturi mâna,
ochii mei rătăcesc într-aiurea
S-a sfârșit încă un vis.
Inima e o mare zdrobită
de stâncilor pașilor
risipiți fără rost
prin iarba rănită
Picură pași singuratici spre lună
Fără rost.
Se ascund clipele. Una câte una.
În depărtare îți fluturi mâna...
26 noiembrie 1992
poezie înregistrată
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu