Zburau nişte îngeri în cercuri finite
prin iile femeilor uimite
apăsate de timp,de năpaste
ascunse în păsări măiastre
Se mirau îngerii, rămâneau miraţi
frumoase-s femeile din munţii Carpaţi
Frumose şi triste că bărbaţii au idei
îşi fac unghiile şi poartă cercei
de belciugul din nas nu-şi mai văd străbunii
la idolii falşi se-nchină nebunii
Femeile îşi smulg sufletul din trupuri rebele
şi-aruncă în neant verighete, inele
Nunţile sunt doar pretexte banale
miresele toate-s îmbrăcate în zale
tremură îngerii, rămân îngheţaţi
de tristeţea eternă din munţii Carpaţi.
16 ianuarie 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu