Dacă vrei să mă uiți

Dacă vrei să mă uiți, dărâmă stelele,
aruncă-ți din suflet mâlul, de pe degete inelele!
Nu mai asculta vântul cum îți trece prin păr
dacă vrei să mă uiți într-adevăr!

Dă la o parte noaptea polară
și anulează ultima vară
în care au coborât îngerii din destin,
dacă vrei să mă uiți, uită-mă puțin!

Și după ce o faci, să nu-ți mai fie dor,
dacă vrei să mă uiți într-adevăr...

Să nu te aștepți ca din iarna albastră
să vină o sanie cu amintirea noastră, 
cerbii să ne colinde de Anul Nou,
dacă vrei să mă uiți, iubito, din nou

Dacă vrei să mă uiți, să știi că mi-e dor
prin sufletul tău din neant să cobor,
și să-ți urc pe gleznă în sus,
și să uit în ce veac m-ai sedus

Și să știi că de vrei să mă strigi,
niciodată om viu să m-atingi
n-ai să poți; chiar de fug,
ard în tine nestins, ca un rug

Dacă vrei să te-ascunzi sub iernatice zări
sau în trupul scufundatelor mări
pe unde-ai să crezi că nu te găsesc,
n-ai să poți, că tu știi cum iubesc

Chiar sub iarbă de-ai să-ți faci adăpost,
pe unde nici umbră, nici stele n-au fost,
tot o să tresari în somn, uneori:
eu sunt și-acolo coborând prin mirări

Dacă vrei să mă uiți,
lasă îngerii de zăpadă desculți
să treacă împreună prin vară;
dacă vrei să mă uiți, or să moară...


22 septembrie 2018