Dacă poți, oprește-mă la tine,
nu mă trimite înapoi în destin,
eu sunt aici și mi-e bine,
mai lasă-mă, te rog, puțin!
Măcar o altă viață surghiunită
de vechi instanțe îngropate-n lut,
să-mi fii melancolie și iubită,
chiar dacă nici nu te-ai născut
Întinde-mi un macat pe iarba verde,
prin care cântă greieri de mătase,
și din privire nu mă pierde,
mi se topește sufletul în oase...
4 septembrie 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu