Plouă peste tine cu fluturi de noapte,
în fotografie nu mai sunt doar eu,
cântă în surdină-o pasăre de noapte,
sângerez și-s singur ca un curcubeu
Plouă peste tine cu flori de gutui
și îmi caut umbra greu de definit,
călător de-o clipă prin ochii căprui,
am ajuns la minus infinit
Și mă doare calea închisă între noi,
la-ntâlnirea vieții singurii absenți,
am pierdut, iubito, și acest război
și-am să-ncui iubirea falsă-ntre coperți...
27 iulie 1991/31 ianuarie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu