Mi-e dor de tine ca de-un râu
ce curge ca o lavă între noi,
de suflet mi-e dor, de ochiul tău crud,
de inima împărțită la doi
Mi-e dor de tine, iubita mea,
ca unui pinguin de Polul Sud,
dacă o zi nu mi te pot vedea
nici pașii prin țărână nu-mi aud
Am să-ți închid c-o sărutare pleoapa,
să-ți împletești destinul cu al meu,
e singura-nțelegere supremă peste groapa
din care a zvâcnit un curcubeu
Pe noi ne însoțește iubirea absolută
și de ne-o duce-n nord Steaua Polară,
să nu-mi oferi paharul de cucută
că vor fugi toți fluturii din vară...
14 noiembrie 1990/22 ianuarie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu