vineri, 31 ianuarie 2020

Timpul nostru s-a scurs

Realitatea nu mai există,
tu ești doar în visele mele
și niciodată nu va mai fi altfel
Timpul nostru s-a scurs
ca un șarpe de casă
în gaura neagră a sufletului
Sângele se zbate sub povara uitării,
dar nu mai e niciun drum
neacoperit de zăpadă

Iarna se întinde în fața mea
chemându-mă,
Nu știu dacă am s-o străbat până la capăt,
nu voi ști ce se ascunde dincolo de ea
Eu nu mai exist în realitate,
nici măcar în visele altcuiva

Voi deschide o ușă
în spatele căreia mă așteaptă
scara de fum
Nu voi plânge din nou, 
voi călca golul din inimă
fără teama de margini
și mă voi prăbuși definitiv
în prăpăstii de vulturi...

30-31 ianuarie 2020




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu