Între noi, râul dezgolit
Tu, frumoasă ca toarta unei amfore grecești
cu fața întoarsă spre sud
Adie-n sentimente vântul
și se cutremură de dor pământul.
Șovăielnice
aripile păsărilor
străbat aerul învolburate
spre sud
nezărind mâinile tale
norocoase și goale
amestecate cu părul meu ud
Nefirești
glasurile noastre nu se aud
tac îmbrățișate în gânduri
cutreieră timpul
mirarea
mirarea
și toate culorile rânduri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu