Și dac-ar fi să mor în seara asta sau în altă seară

Și dac-ar fi să mor în seara asta
sau în altă seară
în care dinții tăi sunt clape de pian
tăcerea mea pe nimeni n-o să doară
că n-ar fi pentru prima oară
când se oprește inima de elastan

Și n-o să strige nimeni după colț
să se oprească muzica aceea
bătut în mine însumi cu un bolț
un vultur cu ficatu-n clonț
închide-n ochiul crud femeia

E carnivoră și-i e foame tare
tot sângele l-ar bea dintr-un pahar
ca-n ultima maree din uitare
să mă îngroape într-un ochi de sare
târât de umbra ei ca un tâlhar

Și totuși dacă mor în seara asta 
jucați în locul meu canasta
iar păsările închise în chitară
gonite într-o altă seară
din visele extraterestre
lăsați-le să plângă la ferestre

Adio, lume criogenizată
mă cheamă lunile de ciocolată
e una care-mi locuiește în idee
și se tot joacă-ntr-una c-o maree
și-mi toarnă tot nisipul peste glezne
să-înot nu-mi este deloc lesne

să stau e prea târziu și plâng meduze
și-n poligonul de acuze
doar melcii îmi fac semn de bun rămas
de-ar fi să mor în seara asta spuneți...”pas”



26 iulie 2015