luna a intrat în ultimul pătrar
inima se-ascunde în groapa de var
și-un zeu neștiut îmi plânge pe umărul drept
Drumurile se rup sub picioare
dreptul la zbor îmi e interzis
mă zbat ca un vultur ucis
de niște săgeți întâmplătoare
Și nu se mai întoarce ecoul
în trupul meu de aer fecund
încă-mi aud tăcerea curgând
îngropându-și în sine haloul
Și nici nu mai știu pe unde
iluziile mele au plecat
un înger cu-n fier de călcat
sufletul de zăpadă-l pătrunde
Mă uit înspre nord și aștept
ecoul ce se ascunde-n calvar
umbra se zbate-n avatar
și timpul îmi trage o săgeată în piept
11 iulie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu