Ca o mută alinare
peste rana adâncă a verii,
vine clipa de mirare
care desfrunzește perii
Stranii amintiri, șomere,
risipite lângă glastră
rătăcesc prin încăpere,
toamna intră pe fereastră
Ea învăluie grădina
în acorduri ruginite
peste care vag lumina
pune palmele rănite
Tropăind de fericire
galbenul ucide plopii,
fără să le dea de știre
rămân goi și-amari ciclopii
De dincolo de uitare,
peste rana adâncă a verii,
vine clipa de mirare
țesând straiele tăcerii...
10 septembrie 1991
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu