Circul a rămas fără mim,
l-ai ucis trăgând un singur glonț,
din ce-a fost mult a mai rămas puțin,
trec corbi cu sufletul în clonț
Nu m-ai întrebat ce mai fac,
adolescența nu vrea amănunte,
până la sfârșitul lumii o să tac,
ascuns într-un templu din munte
Din marile ninsori va înflori neantul,
până la cer s-o-ntinde locul gol,
voi fi de azi încolo altul
nu mi se potrivește niciun rol
În carnavalul lumii incorecte,
mă tot izbesc de umbre dinadins,
ecoul inserează sentimente,
dar șarpele uitării s-a întins...
7 octombrie 1991/5 februarie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu