AȘ PLECA UNDEVA

Mi-e pustiu cu mine și-aș pleca undeva, 
unde nu sunt adrese și-s fără semnal,
să ningă frenetic din rochii de bal,
să fim pe pământ numai noi, draga mea

Tu să bei o cafea dintr-o ceașcă de lut, 
să o sorbi ca pe-un drog, îndelung drămuit,
să ne fim răsărit, să ne fim asfințit,
să uităm ce am fost, să uităm ce-a durut

Să mă mut oricând vreau de la mine la tine,
să întinzi mâna ta prin perdeaua de fum,
să ne fim ce ne-am fost și mai mult de acum,
s-auzim vești din noi, totdeauna de bine

Să visăm nesfârșit că ne suntem oglinzi,
amintiri viitoare, invitații la zbor,
împreună să fim și totuși de dor
câte-o lacrimă nouă spre mine să-ntinzi

Să surâzi ca un înger, ca o stea să zâmbești,
să se-aprindă lumina-n țesuturi firesc,
să-mi fi rai absolut, să-ți fiu rai pământesc,
să iubesc tot ce ești, tot ce sunt să iubești...

21 decembrie 1993/10 aprilie 2020