Ucide-mă odată, nu mai amâna,
prea multă dragoste-ar putea să ardă,
lovește-mi inima c-o bardă
să știu că mor ucis de mâna ta
Și curmă-mi suferința de-a iubi
ce tot amâni din lașitate,
perdelele de fum aruncă-le-ntr-o parte,
lovește sigur, nu mă chinui!
Eu n-am să-ți reproșez ceva
de vei curma această dramă,
doar pune-mi sufletul în ramă,
în el ești tu, nu-i loc de altceva
Prefă-te că n-ai înțeles ce-ți sunt,
ucide-mă acum, nu amâna,
aș vrea să mă închini cu mâna ta
și să-ți fiu veșnic candelă în vânt...
17 februarie 1994/10 aprilie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu